Oamenii de știință au reușit să imprime structuri celulare umane funcționale folosind o imprimantă 3D și cerneală biologică specială. Această tehnologie ar putea deveni baza pentru noi abordări mai puțin invazive pentru tratamentul diabetului de tip 1, informează MedicalXpress.
O echipă internațională de cercetători a creat grupuri producătoare de insulină de celule pancreatice umane folosind biocerneală făcută din alginat (un polizaharid natural derivat din algele brune) și țesut pancreatic uman modificat. Datorită acestui fapt, a fost posibilă imprimarea structurilor celulare dense și puternice, care au rămas în viață și funcționale timp de trei săptămâni, menținând un răspuns puternic al insulinei la nivelurile de glucoză.
De obicei, astfel de celule sunt injectate în ficat, ceea ce poate duce la pierderea lor parțială și la eficacitatea limitată. Cu toate acestea, structurile imprimate sunt planificate pentru a fi implantate subcutanat — fără intervenții complexe, folosind doar anestezie locală și o incizie minimă. Cercetătorii cred că acest lucru va face procedura mai sigură și mai confortabilă pentru pacienți.
„Scopul nostru a fost de a recrea mediul natural al pancreasului, astfel încât celulele transplantate să supraviețuiască și să funcționeze mai bine. Am folosit o bio-cerneală specială care imită structura de susținere a pancreasului pentru a furniza structurilor celulare oxigenul și nutrienții necesari”., — a explicat autorul principal al lucrării, Quentin Perrier.
În studiile de laborator, structurile tipărite și-au păstrat forma și viabilitatea în 90% din cazuri, nu s-au lipit sau s-au prăbușit, ceea ce este o realizare semnificativă în comparație cu experimentele similare anterioare.
„Acesta este unul dintre primele studii care utilizează structuri celulare reale umane în loc de cele animale. Iar rezultatele sunt încurajatoare. Înseamnă că ne apropiem de crearea unei modalități de tratare a diabetului care ar putea elimina într-o zi nevoia de injecții cu insulină”., — a remarcat Perrier.
Echipa investighează acum posibilitatea utilizării structurilor imprimate la animale și testează dacă crioconservarea este potrivită pentru depozitarea acestora, ceea ce ar putea face tratamentul mai accesibil.
